ARTICOL 3: Integrarea dezvoltării durabile în programele de formare – bune practici și exemple concrete

Introducere

Dezvoltarea durabilă nu mai este de mult un concept rezervat politicilor de mediu, ci a devenit o preocupare transversală care trebuie integrată în toate domeniile, inclusiv în formarea profesională continuă. Integrarea principiilor de sustenabilitate (protecția mediului, responsabilitatea socială și eficiența economică pe termen lung) în programele de formare contribuie la pregătirea unei forțe de muncă conștiente și responsabile. În fond, angajații instruiți în spiritul dezvoltării durabile vor fi mai capabili să abordeze provocările actuale și viitoare din sectorul lor de activitate. Atât companiile, cât și angajații și comunitatea au de câștigat atunci când cursurile de formare includ elemente de sustenabilitate: se reduce impactul asupra mediului, se încurajează inovația ecologică și se dezvoltă competențe verzi care devin tot mai căutate. Acest articol explorează cum pot fi integrate practic aceste aspecte în cursurile FPC, ilustrând bune practici din proiectul „Educație pentru viitor” și oferind exemple concrete.

Context / Situație de plecare

La nivel european și național există un impuls puternic pentru adoptarea principiilor dezvoltării durabile în educație și formare. Strategii precum Pactul Verde European sau Agenda 2030 a ONU pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă subliniază importanța calificării forței de muncă în spiritul sustenabilității. Înainte de intervenția proiectului, multe programe de formare profesională continuă tratau noțiunile de mediu sau responsabilitate socială doar tangențial, ca pe un capitol separat sau deloc. De exemplu, un curs clasic de lucrător în comerț putea să nu atingă subiectul gestionării deșeurilor în magazin sau al practicilor etice de aprovizionare, iar un curs de stivuitorist s-ar fi concentrat strict pe operarea utilajului, fără discuții despre eficiența energetică sau impactul emisiilor. Situația inițială a arătat că există un potențial nevalorificat: cursanții erau interesați de astfel de teme atunci când erau aduse în discuție, iar companiile începeau la rândul lor să implementeze politici de mediu (ex. reducerea plasticului, eficientizarea consumului de combustibil) și ar fi dorit ca angajații lor să fie formați în această direcție. Prin urmare, proiectul „Educație pentru viitor” a identificat integrarea dezvoltării durabile în cursuri ca pe o prioritate și o inovație necesară în cadrul rețelei de bune practici FPC.

Exemplu de bună practică

În derularea cursurilor ce au debutat în cadrul proiectului în decembrie 2024 (lucrător în comerț și stivuitorist), s-au implementat în mod deliberat module și activități orientate către dezvoltare durabilă, demonstrând cum se pot îmbina obiectivele de învățare tehnice cu cele de sustenabilitate:

  • Curriculum orientat către dezvoltarea durabilă: Concret, suportul de curs al programelor a inclus secțiuni dedicate subiectelor de mediu și responsabilitate socială. De exemplu, cursul de lucrător în comerț a avut un capitol despre gestionarea responsabilă a stocurilor și reducerea risipei – cursanții au învățat despre importanța rotației corecte a produselor pe raft pentru a evita expirarea, despre donarea alimentelor aproape de termen către ONG-uri sau despre reducerea consumului de materiale de ambalare. De asemenea, s-a discutat despre produse ecologice și cum pot consilierii de vânzări să informeze clienții privind alegeri sustenabile. În cursul de stivuitorist, formatorii au introdus informații referitoare la eficiența energetică (operarea economică a stivuitorului, întreținerea pentru a preveni consumul excesiv de combustibil la modelele diesel, avantajele stivuitoarelor electrice), precum și proceduri de securitate cu impact asupra mediului (cum să gestionezi corect eventualele scurgeri de ulei/hidraulic sau reciclarea bateriilor uzate). Aceste elemente au fost integrate fluent în curriculum, nu ca un add-on neconectat, ci ca parte firească a competențelor profesionale moderne.
  • Metode de instruire interactive și practice: Simpla prezentare teoretică a principiilor „verzi” nu garantează că acestea vor fi însușite. De aceea, formatorii noștri au folosit metode participative: studii de caz și simulări. De exemplu, cursanții la lucrător comercial au analizat studii de caz comparând două magazine – unul care nu aplica nicio măsură de mediu (risipă mare de alimente, plastic mult, iluminat continuu intens) și altul cu practici sustenabile – și au discutat impactul atât în termeni de costuri, cât și de imagine publică. La stivuitoriști, s-a simulat un scenariu de lucru în care cursantul trebuia să aleagă între două proceduri de organizare a depozitului: una care presupunea deplasări ineficiente (deci consum mai mare de combustibil) și alta optimizată. Prin joc de rol și dezbatere, participanții au înțeles practic de ce a doua variantă era preferabilă nu doar economic, ci și pentru mediu.
  • Evaluare și conștientizare: La finalul cursurilor, s-au inclus întrebări specifice legate de sustenabilitate în testele de evaluare, pentru a sublinia importanța subiectului. De asemenea, cursanții au fost încurajați să identifice o idee de îmbunătățire durabilă pe care o pot aplica la locul de muncă (un fel de mini-propunere de proiect verde). Ideile lor – de la economisirea hârtiei în procesele administrative, la organizarea unui colț de colectare selectivă a deșeurilor în depozit – au fost discutate și aplaudate, creând un sentiment că fiecare, la nivelul său, poate contribui. Astfel, am implementat și o formă de monitorizare a impactului: cursanții pleacă nu doar cu diploma de calificare, ci și cu un plan de acțiune, oricât de mic, legat de dezvoltarea durabilă. Procedând astfel, urmăm recomandarea de a avea mecanisme de evaluare a integrării dezvoltării durabile și identificare a domeniilor de îmbunătățit.

Lecții învățate / Recomandări

Pe baza acestor bune practici, formulăm câteva recomandări pentru integrarea cu succes a dezvoltării durabile în formare:

  • Includeți sustenabilitatea în obiectivele de învățare: Chiar de la definirea cursului, gândiți ce competențe legate de dezvoltare durabilă se potrivesc domeniului respectiv. De exemplu, la orice curs tehnic se pot adăuga obiective privind utilizarea eficientă a resurselor sau respectarea normelor de mediu. Dacă aceste obiective sunt clare, ele vor ghida întreg conținutul.
  • Dezvoltați curriculum dedicat sau integrat: În funcție de curs, puteți avea un modul distinct de „Dezvoltare durabilă în [domeniu]” sau puteți integra subiectele în fiecare capitol. Important este ca temele de mediu și responsabilitate socială să fie tratate aplicat..
  • Metode active de predare: Folosiți studiile de caz relevante industriei cursanților, dezbateri, proiecte de grup și simulări. Implicați cursanții în rezolvarea unor probleme reale cu dimensiune de sustenabilitate. Astfel, nu doar conștientizați importanța, ci și dezvoltați abilitățile de a gândi critic și de a lua decizii ținând cont de impactul pe termen lung. Participanții învață mai bine făcând și reflectând, nu doar ascultând definiții.
  • Promovați o cultură organizațională durabilă: O recomandare dincolo de sala de curs: încurajați angajatorii parteneri să creeze condiții ca absolvenții cursurilor să poată aplica ce au învățat. De exemplu, dacă un lucrător comercial a învățat despre colectare selectivă, firma să îi pună la dispoziție infrastructura (coșuri, contract cu reciclatori) pentru a pune în practică. Când angajații văd susținere din partea managementului, e mai probabil să devină ambasadori ai practicilor durabile la locul de muncă.

Concluzii

Integrarea dezvoltării durabile în FPC, așa cum am experimentat-o în proiectul „Educație pentru viitor”, demonstrează că formarea profesională poate și trebuie să joace un rol activ în tranziția către o economie și o societate sustenabilă. Cursanții noștri au ieșit din programele de calificare nu doar cu abilități tehnice sporite, ci și cu o perspectivă lărgită asupra modului în care munca lor influențează mediul și comunitatea. Acest lucru îi face angajați mai valoroși: înțeleg să reducă risipa, să lucreze eficient, să respecte normele de mediu – aducând beneficii și angajatorului (costuri reduse, conformare legală, imagine mai bună) și societății. Prin exemplele concrete și metodele folosite, am arătat că sustenabilitatea poate fi învățată într-un mod pragmatic și antrenant. Mergând înainte, proiectul își propune ca și în următoarele cursuri (competențe digitale, manager de proiect) să includă puternic componente de dezvoltare durabilă – fie că vorbim de competențe digitale verzi (utilizarea responsabilă a tehnologiei, economisirea energiei, reciclarea echipamentelor) sau de management sustenabil al proiectelor (integrând criterii de mediu și impact social în managementul de proiect). Concluzia este una optimistă: formarea profesională continuă poate deveni un vector al schimbării pozitive, dacă fiecare curs integrează măcar o „verigă verde”. Bunele practici împărtășite în rețea pot inspira tot mai mulți furnizori de formare să adopte această abordare, astfel încât forța de muncă a viitorului să fie nu doar competentă, ci și responsabilă față de viitorul planetei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *